Sansa Buzoiana > Arhiva > Nr. 3403



Vremea in


Cotidian 8 pagini,
se distribuie GRATUIT
numai împreuna cu
Sansa Buzoiana.
Suna NON-STOP la
0338 / 401.999


www.tipogruppress.ro




Vecini de pe planeta

Papa trage un semnal de alarmă asupra cinismului din Europa

Stephan Smolen avea șase ani la 'revoluția de catifea' din Cehoslovacia. Născut într-o familie atee, el se pregătește acum, după 20 de ani, să devină preot catolic. În haine albe, a asistat la slujba papală de la Brno pe care Benedict al XVI-lea a ținut-o în cadrul vizitei sale de trei zile în Cehia, scrie cotidianul francez Le Figaro. Tânărul este vizibil mulțumit că ales această cale. Este o zi de sărbătoare: în jurul său, 100.000 de persoane asistă la trecerea papamobilului. Seminaristul își explică alegerea: 'Republica Cehă este fără îndoială țara cea mai atee din Europa. Multă lume a venit aici, dar, dacă vă uitați bine, o să vedeți mulți slovaci și polonezi. În Cehia nu există așa mulți credincioși, dar sperăm și susținem biserica. Și, dacă Papa nu este recunoscut ca având carismă, toată lumea îi recunoaște inteligența. Chiar și ateii îl ascultă. Frumoasa capitală, Praga, părea indiferentă la sfârșitul săptămânii trecute. 'Euforia' pe care o evoca Benedict al XVI-lea când se referea la 'revoluția de catifea' s-a cam răcit. Nimic nu seamănă cu efervescența primei vizite istorice a lui Ioan-Paul al II-lea din primăvara anului 1990, când era primit de Vaclav Havel de-abia ales. Tocmai pe acest contrast evident și-a construit Papa mesajul. S-a adresat mai degrabă societății decât catolicilor (care reprezintă 30% din populație, din care doar 5% practicanți), ca și cum Sfântul Părinte european dorea să vorbească continentului secularizat, a cărui 'inimă' simțea că bate la Praga.  Spre deosebire de predecesorul său polonez, nu a menționat în primul rând problema botezului sau a creștinării, ci pe cea a inteligenței și a viziunii asupra lumii. Nu 'ce faci cu botezul tău', ci 'ce faci cu libertatea ta', atât de scump plătită 'cu 40 de ani de reprimare politică'. 'Mă adresez vouă ca un om care a fost profesor, preocupat de respectarea libertății academice și de responsabilitatea în exercitarea rațiunii și care este acum Papă..., recunoscut ca o voce în gândirea etică a omenirii', mărturisea Benedict al XVI-lea la o întâlnire cu intelectualii. Îngrijorarea Papei este dublă. El încearcă să realizeze ceea ce a numit o 'sinteză fericită' între rațiune și credință. 'În epoca modernă, credința, ca și speranța, s-au transformat, pentru că s-au retras în sfera privată, în timp ce se afirma încrederea în progresul științific și viața economică', a spus Papa. Or, a adăugat Benedict al XVI-lea, 'concepția asupra unei rațiuni opace la divinitate, care alungă religiile în rândul subculturilor, nu poate intra în dialogul culturilor, de care lumea noastră are nevoie urgent'.  A doua sa îngrijorare decurge din prima și se referă la aplicația politică a acestei sinteze în vederea luptei împotriva 'cinismului' și a 'relativismului' pe care le consideră 'distrugătoare' pentru 'edificarea unei lumi unite și frățești'. În lipsa acestora, nu trebuie să ne mirăm, a avertizat Papa, dacă societățile vor deveni 'mai fragile și mai puțin dornice de incluziune'. Sau dacă va fi tot mai îndepărtată o societate în care fiecare persoană să poată fi prețuită 'nu pentru ce are, ci pentru ce este' și în care 'pe chipul fiecărei ființe umane, fără deosebire de rasă și cultură, să se reflecte imaginea lui Dumnezeu'. Iată deci 'adevărul' pe care Papa îl apără pentru ca libertatea cucerită acum 20 de ani să nu alunece spre 'discriminare socială', fiindcă astfel ar fi 'în mâinile unor grupuri de presiune' și 'eclipsată de interese particulare'. Benedict al XVI-lea a rezumat această situație printr-o formulă simplă: 'nu există libertate fără adevăr'. Fiecare trebuie să fie foarte atent: 'Tuturor autorităților bisericești, politice și culturale le revine înalta responsabilitate de a trezi receptivitatea la adevăr și bunătate, fiecare în domeniul său.' Creștinii ocupă un loc aparte în această misiune: 'Când Europa ascultă istoria creștinismului, ea află propria sa istorie. Creștinii au datoria să se unească pentru a aminti Europei rădăcinile sale. Pentru că Evanghelia nu este o ideologie, n-are pretenția să cuprindă toate realitățile socio-politice în continuă schimbare în scheme rigide; dimpotrivă, ea aruncă o lumină nouă asupra demnității persoanei umane', a încheiat Papa, citat de cotidianul Le Figaro. Bogdan Chirieac Ion Cristoiu Adrian Nastase Bogdan Olteanu Valentin Stan Radu Tudor

 

COMENTARII

Pentru acest articol nu s-a adaugat nici un comentariu inca.
Adauga un comentariu la acest articol

Presedinte:
Ion CRISTOIU
Director general:
Vlad PUFU