Sansa Buzoiana > Arhiva > Nr. 2993



Vremea in


Cotidian 8 pagini,
se distribuie GRATUIT
numai împreuna cu
Sansa Buzoiana.
Suna NON-STOP la
0338 / 401.999


www.tipogruppress.ro




Vecini de pe planeta

Naţionaliştii lor sunt mai breji decât naţionaliştii noştri


Orăşelul cu natură flamandă

Dacă vreodată Belgia va dispărea de pe harta Europei, acest lucru va fi opera unor orăşele cum este Liederkerke (în traducere 'Biserica de pe micul deal'), unde politicienii flamanzi sunt la cârma unui nu val de naţionalism şi fac presiuni în direcţia obţinerii independenţei de către Flandra, notează International Herald Tribune.

Deşi Liedekerke are doar 12.000 de locuitori, consiliul municipal ales a provocat rumoare, insistând pe 'natura flamandă' a oraşului. În Liedekerke, naţionaliştii flamanzi nu îşi doresc doar independenţa. Ei vor să îi împiedice pe vorbitorii de franceză bogaţi, din capitala situată la doar 21 de kilometri, să cumpere pământ în acest oraş, schimbând astfel compoziţia etnică a satului. ”Brusseles-ul se întinde în direcţia aceasta”, este de părere secretarul municipal din Liedekerke, explicând că flamanzii, după ce şi-au câştigat autonomia, nu vor să fie copleşiţi din nou de alţi vorbitori de limbă franceză. 'Când eram tânăr nu auzeam pe aici vorbindu-se vreo limbă străină. Acum întâlnesc în fiecare zi oameni care vorbesc în franceză', adaugă el, mărturisind că sunt zile în care nu mai crede că se află în satul său. Spre deosebire de Italia care a făcut din ţigani calul de bătaie al rasismului, unii naţionalişti flamanzi, cum este liderul filialei partidului de extremă dreaptă (opus imigraţiei), Vlaams Belang din Liederkerke, şi unul din membrii consiliului oraşului, doreşte imigranţii vorbitori de franceză proveniţi din Africa, afară din oraş, pentru a păstra Liedekerke 'curat', adică lipsit de infracţionalitatea şi de tensiunile rasiale din Bruxelles. 'Nu vrem ca Liedekerke să devină asemenea unei suburbii a Parisului', susţine liderul, menţionând revoltele, incendierile de maşini şi atacurile asupra poliţiei de care s-au făcut responsabili în principal imigranţii africani din Franţa.

Omul este cu mult mai direct decât alţii atunci când vine vorba de descrierea eforturilor de a restricţiona excursiile şcolare la vorbitorii de olandeză. 'O parte din comunitatea de culoare din oraş şi-a invitat rudele şi prietenii cu copiii din Bruxelles pentru a participa la programele de vacanţă. Sunt prea mulţi şi peste o jumătate nu înţeleg olandeza', se plânge el. Naţionaliştii flamanzi au şi alte motive de nemulţumire. Flamanzii reprezintă 60 la sută din populaţia Belgiei, iar Flandra a fost de mult timp şi partea sa cea mai bogată, cu un şomaj mult mai mic decât cel al Valoniei, care a dat dovadă de încetineală când a fost vorba de a-şi face funcţionale ramurile industriale mai vechi, în pofida subvenţiilor. Eforturile Liedekerke-ului de a restricţiona programele de vacanţă pe bază lingvistică au pus într-o situaţie stânjenitoare atât guvernul federal cât şi guvernul Flandrei, ambele cu sediul al Bruxelles.  

Unii politicieni sunt nemulţumiţi de subvenţiile oferite Valoniei, pentru că Flandra are un şomaj de 6 la sută, prin comparaţie cu cele 16 procente ale părţii vorbitoare de franceză, şi produce 81 la sută din exporturile Belgiei. Legiuitorii flamanzi vor să divizeze districtul, separând Bruxelles-ul predominant vorbitor de franceză, care beneficiază de un statut bilingv special în Flandra, în calitate de capitală federală, de două zone flamande. Acest lucru i-ar împiedica pe politicienii vorbitori de franceză să caute voturi în zone flamande şi ar pune efectiv capăt drepturilor speciale bilingve pentru cei aproximativ 70.000 de vorbitori de franceză din Flandra, din afara Bruxelles-ului.
Bogdan Chirieac Ion Cristoiu Adrian Nastase Bogdan Olteanu Valentin Stan Radu Tudor

 

COMENTARII

Pentru acest articol nu s-a adaugat nici un comentariu inca.
Adauga un comentariu la acest articol

Presedinte:
Ion CRISTOIU
Director general:
Vlad PUFU