Sansa Buzoiana > Arhiva > Nr. 3467



Vremea in


Cotidian 8 pagini,
se distribuie GRATUIT
numai împreuna cu
Sansa Buzoiana.
Suna NON-STOP la
0338 / 401.999


www.tipogruppress.ro




Mondorama

SUA cere la Copenhaga o nouă geografie a lumii

Americanii au ieșit în față la Conferința de la Copenhaga, reafirmând că nu doresc să valideze logica Protocolului de la Kyoto, adică un regim fără ­angajamente pentru țările emergente, informează ­cotidianul elvețian Le Temps.
Proiectul de acord global publicat vineri de ­organizatorii Conferinței asupra Climei și-a atins deja scopul: lansarea dezbaterii pe fond. Până acum, numai țările cele mai vulnerabile, începând cu micile state ­insulare, își făcuseră cunoscute revendicările politice. Celelalte țări au rămas în așteptare, limitându-se să-și apere pozițiile asupra subiectelor tehnice dezbătute în grupurile specializate. Problema care îngrijorează a fost acum pusă pe tapet și chiar Statele Unite au venit în prim plan.  Care este motivul supărării americanilor? Un pasaj din document, potrivit căruia țările industrializate ­'datorează', iar celelalte 'pot' să-și ia angajamente de ­reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră. Trimisul ­special al Casei Albe pentru problemele de climă, Todd Stern, a anunțat că acești termeni sunt inacceptabili. 'Nu se poate discuta în mod real atâta vreme cât principalele țări în curs de dezvoltare nu sunt gata să joace un rol adevărat', a arătat el, precizând că, potrivit Agenției Internaționale a Energiei, '97% din creșterea emisiilor mondiale' vor proveni până în 2050 din țările în curs de dezvoltare, 'în principal de la cele mai mari'. Problema nu este nouă. Convenția-cadru a Națiunilor Unite asupra schimbărilor climatice, care stă la baza Conferinței de la Copenhaga, a făcut de la început distincția între țările industrializate și cele în curs de dezvoltare: primele au o răspundere mai mare decât ultimele în încălzirea globală, având totodată și mai multe mijloace tehnice și financiare pentru a se adapta. Noțiunea-cheie pusă în evidență este cea a ­'responsabilității comune, dar diferențiate'. Protocolul de la Kyoto mersese mai departe. El a împărțit foarte precis lumea în două, cerând de la circa 40 de țări, menționate în faimoasa Anexă 1, să se supună unui regim colectiv de ­reducere a gazelor cu efect de seră și exonerându-le total pe celelalte. Textul a avut marele avantaj de a accelera lupta împotriva schimbărilor climatice, enunțând obligații pentru țările care s-au arătat gata să-și reducă emisiile de gaze cu efect de seră. A avut însă marele inconvenient de a împărți în mod simplist comunitatea internațională în două, ca și cum situațiile obiective n-ar fi fost infinit mai variate. A fost un inconvenient cu atât mai regretabil cu cât a fixat pozițiile, în timp ce lumea s-a schimbat mult în ­ultimii ani. Emiratele Arabe Unite, Singapore și Coreea de Sud trebuie să fie considerate țări în curs de dezvoltare fără nicio obligație de a-și reduce emisiile de gaze, dar figurează printre statele cele mai bogate din lume. Și printre cele mai mari emițătoare de gaze cu efect de seră. Statele Unite s-au declarat de la început împotriva acestei clasificări. Din faimoasa formulă ONU a 'responsabilității comune, dar diferențiate', SUA doresc să păstreze cele două adjective. Acceptă 'diferențiată', dar să rămână și 'comună'. Nu poate fi vorba de a scuti unele țări de responsabilitate și de a le ­conferi un avantaj concurențial fără limită precisă. Senatul a refuzat să ratifice Protocolul de la Kyoto din acest motiv și se pare că blocajul actual ar veni tot de aici. Bogdan Chirieac Ion Cristoiu Adrian Nastase Bogdan Olteanu Valentin Stan Radu Tudor

 

COMENTARII

Pentru acest articol nu s-a adaugat nici un comentariu inca.
Adauga un comentariu la acest articol

Presedinte:
Ion CRISTOIU
Director general:
Vlad PUFU