Sansa Buzoiana > Arhiva > Nr. 3166



Vremea in


Cotidian 8 pagini,
se distribuie GRATUIT
numai împreuna cu
Sansa Buzoiana.
Suna NON-STOP la
0338 / 401.999


www.tipogruppress.ro




Mondorama

Se încheie era Sarkozy,


Începe era Obama

Odată cu summitul european din decembrie s-a încheiat practic era lui Nicolas Sarkozy, și stă să înceapă era lui Barack Obama. Firește, cele două 'lucruri' nu se pot compara. Era care începe se referă la Superputerea bolnavă și la speranța că noul președinte va reuși să o însănătoșească de toate bolile, și, în consecință, să le ușureze pe cele ale restului lumii.

Era care acum se încheie este numai cea a președinției franceze în exercițiu a Uniunii Europene, căreia Sarkozy i-a dat o pondere specială și neobișnuită. Și totuși, o legătură există, și ea pare să devină și mai puternică și mai neliniștitoare prin faptul că la conducerea Uniunii Europene va intra, de la 1 ianuarie 2009, țara membră a sa probabil cea mai contradictorie - Republica Cehă, condusă de Vaclav Klaus, notează ziarul La Stampa.
Obama reprezintă cotitura pe care cu toții o știm, și care, cel mult, este încărcată cu prea multe speranțe. De la el se așteaptă nu doar o abordare constructivă, și în perspectivă decisivă, a crizei economice, ci și soluționarea în intervale de timp rezonabile a celor mai acute probleme politice internaționale, de la Orientul Mijlociu la Afganistan, de la relațiile cu Rusia la definirea unui echilibru stabil cu China, ca să nu mai vorbim de terorism. Dar, tocmai de aceea, el nu va putea face totul de unul singur, va avea nevoie de parteneri angajați și credibili, și primul dintre aceștia ar trebui să fie Uniunea Europeană.

Nicolas Sarkozy, în calitate de președinte în exercițiu al UE, a demonstrat că Europa poate fi un astfel de partener, nu supus și nici rival al Statelor Unite ale Americii, capabil de o autonomie a sa pe care să o pună în slujba intereselor comune fundamentale. După aproape o jumătate de secol de la zadarnicul apel al lui Kennedy la "equal partnership", Sarkozy a știut să valorifice glasul european în împrejurări dificile - de la războiul ruso-georgian la explozia crizei financiare, în acest al doilea caz apelând la zona euro și aproape cooptând la aceasta lira sterlină britanică. A făcut-o depășind dificultățile instituționale ale UE, care, totuși, continuă să persiste. Acestea rămân și riscă să fie exacerbate de președinția care va fi deținută din ianuarie de Republica Cehă.

Această țară, relativ mică, cu o populație de 10 milioane de locuitori, din cei aproape o jumătate de miliard de locuitori ai UE, îl are ca șef de stat pe Vaclav Klaus despre care ziarul american Herlad Tribune a publicat zilele trecute pe prima pagină un articol extrem de critic, dovadă a faptului că preocupările nu sunt doar europene. În calitate de președinte al Republicii Cehe, Klaus nu are puteri politice efective, dar, în afară de faptul că primul ministru, Mirek Topolanek, face parte din partidul său, personajul pare să aibă o puternică influență asupra țării. Economist ultraliberalist, părintele unei drastice reconversiuni a economiei cehe după comunism, el are pe masă o fotografie a lui Margaret Thatcher; consideră apărarea climei "un mit periculos"; în 2005 a definit UE o construcție din carton și a acuzat de "protecționism iresponsabil" inițiativele vizând salvarea sistemului bancar european. Nu i-a reușit să se considere inconstituțional Tratatul de la Lisabona, pentru a-l putea îngropa definitiv, dar cu siguranță nu a renunțat la idee.
Nu este însă exclus ca la Praga să predomine în cele din urmă pragmatismul, cel puțin pe parcursul celor șase luni ale președinției UE, pentru a se evita ca
debutul lui Obama să coincidă în mod zgomotos cu un regres politic european. Dar riscul rămâne, așa după cum rămâne și presiunea exercitată, pe bună dreptate, de Sarkozy în vederea stabilizării de facto a puterii decizionale a UE, mai cu seamă prin intermediul Eurozonei, a cărei evoluție, chiar și politică, în așteptarea perenă a unanimității instituțiilor, apare din ce în ce mai mult drept o condiție pentru apariția unui motor european. Cu concursul necesar al Germaniei și al Italiei, în primul rând, conchide autorul articolului.

Bogdan Chirieac Ion Cristoiu Adrian Nastase Bogdan Olteanu Valentin Stan Radu Tudor

 

COMENTARII

Pentru acest articol nu s-a adaugat nici un comentariu inca.
Adauga un comentariu la acest articol

Presedinte:
Ion CRISTOIU
Director general:
Vlad PUFU