Sansa Buzoiana > Arhiva > Nr. 3157



Vremea in


Cotidian 8 pagini,
se distribuie GRATUIT
numai împreuna cu
Sansa Buzoiana.
Suna NON-STOP la
0338 / 401.999


www.tipogruppress.ro




Mondorama

România și Holocaustul:


Memorialul moldovean

În timp ce în Germania Holocaustul face parte din educația școlară, în unele părți ale Europei, unde a avut loc cea mai mare parte a masacrelor, trecutul este îngropat sub straturi groase de politică și istorie, un grup din Republica Moldova încercând acum să repare aceste neajunsuri prin ridicarea de monumente în memoria masacrării evreilor din România, scrie Der Spiegel în ediția în limba engleză.
România a început încet să privească înapoi la trecutul ei în materie de Holocaust, însă Republica Moldova s-a dovedit mai rapidă în această privință, un mic grup local revigorând memoria Holocaustului într-un colț al Europei unde aceasta este în pericol de a fi uitată. 'Nemurire', o organizație nonprofit condusă de istoricul local Iurie Zargocea, a contribuit la ridicarea mai multor monumente din piatră în zona rurală din nordul țării, cu scopul de a marca traseele marșurilor morții și locațiile gropilor comune ale evreilor uciși în timpul celui de-al doilea război mondial. Duminică, 'Nemurire' a inaugurat cel de-al șaselea monument în satul Frasin, comemorând un marș al morții care a luat sfârșit aici într-o zi a anului 1941, soldații români hotărând atunci să ucidă în acest loc pe cei 300 de evrei pe care îi escortau din orașul Edinet. Ei i-au forțat pe prizonieri să se dezbrace, smulgându-le dinții de aur din gură cu cleștii, în timp ce aceștia erau încă în viață, așa cum își amintea localnicul Alexandru Bantuș, pe atunci copil, notează Der Spiegel. Bantuș nu este evreu, însă pentru mulți cetățeni moldoveni constituie o mândrie faptul de a se distanța de politica românească oficială din timpul războiului.

România și Republica Moldova, acum un stat independent, au traversat o istorie atât de sumbră din 1945 încoace încât Holocaustul era un subiect rar discutat, potrivit revistei germane, mai ales că România a fost un aliat al Germaniei naziste iar românii au profitat de ocazia invadării Rusiei pentru a-i strămuta pe evreii românii într-o regiune de peste Nistru, care acum separă partea românească a Republicii Moldova de cea slavofonă. Odată însă ce au dat de gustul permisibilului, soldații români s-au pus pe operațiuni din proprie inițiativă, începând să omoare și să tortureze prin toate așezările evreiești prin care treceau, afirma, Avigdor Șahan, un istoric al Holocaustului românesc. Șahan mai cita o adresă a lui Antonescu către guvernul român, în care dictatorul argumenta în favoarea expulzării evreilor din Basarabia și Bucovina de cealaltă parte a graniței, afirmând că 'nu au ce căuta aici și nu-mi pasă dacă apărem în istorie drept barbari'. Rezultatul unei astfel de politici s-a materializat într-o serie de marșuri ale morții în spatele liniei frontului, numărul morților și al celor deportați fiind imposibil de stabilit, un raport al guvernului român din 2004 estimând acest număr la între 280.000 și 380.000.

Holocaustul a fost un subiect tabu în România postbelică, dat fiind că în istoria sovietică oficială nu evreii ci comuniștii erau comemorați drept victime principale ale lui Hitler. În cărțile de istorie sovietice se vorbea despre comuniștii din întreaga Europă de Est care au ajutat Rusia să-i învingă pe naziști, o întreagă generație de români crescând cu ideea că ei și părinții lor sunt eroi prin faptul de a fi participat la marele război al Rusiei cu Hitler.

Bogdan Chirieac Ion Cristoiu Adrian Nastase Bogdan Olteanu Valentin Stan Radu Tudor

 

COMENTARII

Pentru acest articol nu s-a adaugat nici un comentariu inca.
Adauga un comentariu la acest articol

Presedinte:
Ion CRISTOIU
Director general:
Vlad PUFU