Sansa Buzoiana > Arhiva > Nr. 3129



Vremea in


Cotidian 8 pagini,
se distribuie GRATUIT
numai împreuna cu
Sansa Buzoiana.
Suna NON-STOP la
0338 / 401.999


www.tipogruppress.ro




Mondorama

Politica externă a Germaniei


Bariera Berlinului

La puțin timp după ce Angela Merkel a devenit cancelarul Germaniei, în 2005, aceasta s-a întâlnit cu Geoge W. Bush la Washington pentru a deschide 'un nou capitol' în relațiile dintre cele două țări. Predecesorul său, Gerhard Schröder, s-a opus atât de puternic invaziei Irakului, încât atitudinea începuse să pară anti-americană. În schimb, Merkel, un copil al Germaniei de Est comuniste, avea instinctele unui nou european și a sprijinit, prin urmare, războiul. Cu toate acestea, frustrarea a început a început să își facă loc în relațiile germano-americane, unde, în privința poziției Germaniei față de trei țări (Rusia, Iran, și Afganistan), Berlinul a început să enerveze Washingtonul, notează publicația The Economist. Un alt exemplu al tensiunii existente între cele două țări a avut loc cu ocazia summitului NATO de la București când Merkel s-a opus cel mai mult acordării unui Plan de Acțiune pentru Aderare Ucrainei și Georgiei, marcând o diferență față de summit-urile anterioare, unde Franța era cea care obstrucționa propunerile americane. În ceea ce privește Rusia, după ce trupele Kremlinului au invadat Georgia în august, America a dorit să ostracizeze Rusia, în timp ce Germania părea dornică să se reîntoarcă la afaceri. Totodată, Berlinul a condus corul scepticilor cu privire la înăsprirea sancțiunilor la adresa Iranului, în timp ce, în Afgansiatm, angajamentul militar german este pus sub semnul întrebării de americani, în condițiile în care Berlinul își ține soldații departe de sudul periculos al țării.

Totodată, Germania este cel mai mare exportator occcidental din Iran. Anul trecut, Rusia a fost piață de export, înregistrând poziția a doua în materie de creștere cea mai rapidă dintre partenerii comerciali ai Germaniei. De asemenea, Berlinul importă peste o treime din necesarul său de petrol și gaze naturale de la Moscova. În parte, susține The Economist, problema Germaniei este că nu se mai poate ascunde în spatele Franței odată ce aceasta a decis să se apropie de America, revenind în structurile de comandă militare ale NATO, începând de anul viitor. 'Berlinul este noul Paris', rezuma starea relațiilor dintre cele două țări un oficial american. Acestea fiind spuse, Germania renunță cu greu la pacifismul său comercial. Pe de altă parte însă, dacă Teheranul continuă îmbogățirea uraniului, Berlinul ar putea aproba sancțiuni care merg dincolo de vizarea unor bunuri legate de proliferarea nucleară. În ceea ce privește recurgerea la forță pe teritoriu străin, Germania și-a schimbat poziția 'aproape cu viteza luminii', este de părere John Kornblum, fost ambasador american în Germania. Dacă înainte de 1992, soldații germani erau deplasați doar în misiuni umanitare, acum Berlinul are al treilea contingent ca mărime din Afganistan / între 3.500 și 4.500 de militari/, incluzând o 'forță de acțiune rapidă' gata de luptă, în special în nordul țări. De asemenea, Berlinul are militari deplasați în Liban, Bosnia și Sudan. Oficialii germani insistă că avantajul comparativ al țării lor stă în obișnuința de a vorbi cu oricine. Spre exemplu, Frank-Walter Steinmeier, ministrul de externe german, care va candida pentru funcția de cancelar anul viitor, împotriva lui Merkel, este cunoscut pentru dorința sa ca diferențele de păreri în relația cu un guvern străin să nu distrugă o relație fructuoasă. Germania speră să coopereze mai ușor cu următoarea administrație americană, deși nici Barack Obama și nici John McCain nu se vor sfii să formuleze cereri aliaților Americii, în special atunci când vine vorba de Iran și Afghanistan. Cu o Germanie care intră însă în propria sa campanie electorală, va mai dura până când aceasta va spune 'da' Americii.

Bogdan Chirieac Ion Cristoiu Adrian Nastase Bogdan Olteanu Valentin Stan Radu Tudor

 

COMENTARII

Pentru acest articol nu s-a adaugat nici un comentariu inca.
Adauga un comentariu la acest articol

Presedinte:
Ion CRISTOIU
Director general:
Vlad PUFU