Sansa Buzoiana > Arhiva > Nr. 3367



Vremea in


Cotidian 8 pagini,
se distribuie GRATUIT
numai împreuna cu
Sansa Buzoiana.
Suna NON-STOP la
0338 / 401.999


www.tipogruppress.ro




Dosarele X

Europa emergentă: prăbușire sau reviriment, spre ce ne îndreptăm?

În prima jumătate a anului 2009, evenimentele s-au succedat vertiginos în Europa Centrală și de Est. La începutul anului atât evoluția variabilelor financiare cât și indicii de activitate sugerau că problemele acumulate în regiune erau excesive. Bursele cedau pe rând, devizele erau supuse unor puternice presiuni depreciatorii iar indicii de risc de țară explodau. Prăbușirea monedelor naționale exacerbau presiunea asupra datoriilor acumulate de companii și familii, multe în valută. Activitatea industrială, orientată spre exportul manufacturier în eurozonă, se prăbușea ca rezultat al recesiunii Germaniei și a altor piețe cheie. Iar degringolada bancară suscita temeri pentru filialele pe care entitățile de credit din Europa occidentală le aveau în regiune, notează site-ul Capitalnews.es.

Totuși, odată cu sfârșitul lui februarie și începutul lui martie, evoluția financiară a marcat o cotitură. După minimele anuale, bursele din regiune au crescut în jur de 60%, principalele devize au recuperat teren (de exemplu, zlotul polonez s-a apreciat cu 7% față de euro) iar costul de a asigura neachitarea datoriei s-a redus la circa jumătate pentru majoritatea țărilor. Ce s-a întâmplat în regiune în interval atât de scurt de timp pentru a explica acest reviriment al piețelor? Este vorba de o mișcare bazată pe o schimbare a expectativelor macroeconomice sau, dimpotrivă, are un caracter de corecție financiară? Este o dezvoltare strict regională sau derivă dintr-o ameliorare globală?

Referitor la chestiunea schimbării fundamentelor macroeconomice versus factori strict financiari, datele sugerează că ultimele sunt determinante. Indicii de activitate, precum sentimentul economic sau producția industrială, au tins să confirme scenariul recesiunii profunde în 2009, deosebit de intensă în primul trimestru al anului. Ameliorarea incipientă a unor domenii de activitate se datorează fundamental ciclului de restructurare industrială care a făcut posibilă debarasarea de o parte învechită a sistemului manufacturier. Totuși, lipsa de cerere externă și restricționarea creditelor rămân în continuare grave. Prin urmare, nu pare că ameliorarea piețelor se datorează unui scenariu de recuperare ciclică mai mare decât cea anticipată. S-a întâmplat însă ca puternica scădere a prețurilor la active între octombrie și februarie să ducă la o creștere a acțiunilor mai ales la bursă. În termeni preț/beneficii, la începutul anului 2009, acțiunile din Europa emergentă au devenit ușor mai ieftine decât cele din Asia sau America Latina. Cotizațiile regionale au fost prin urmare mai atractive, fapt ce a dus la o reducere a riscului și prin extensie la o recuperare a piețelor, efect care s-a simțit încă de la sfârșitul lunii februarie.

Putem trece la a doua întrebare pe care am pus-o: ne aflăm în prezența unui fenomen global sau regional? Datele arată că factor global a predominat. Deși sunt relativ sau în egală măsură depreciate, bursele din Europa emergentă s-au redresat mai puțin decât cele din America Latină și ceva mai mult decât cele asiatice. O tendință similară s-a repetat și cu alte active financiare, percum devizele. Ceea ce nu însemană că unele dezvoltări regionale nu au avut un rol important. În special, ajutoarele financiare pe care Fondul Monetar Internațional (FMI) le-a acordat României și Poloniei și care s-au repercutat pozitiv asupra evoluției lor financiare.

Pare însă că reducerea temerii riscului global să fie factorul preponderent care a avantajat activele financiare ale Europei emergente, în fața ipoteticei reduceri diferențiale a factorului de risc regional sau al unei potențiale ameliorări a perspectivelor macroeconomice. Pentru că din punct de vedere macroeconomic, regiunea se confruntă încă cu o situație complexă. Deși ciclul industrial global, în recuperare timidă în al doilea trimestru, se va transfera cu toată probabilitatea asupra exporturilor și a producției industriale din regine, este îndoielnic ca această mișcare să aibă capacitatea de a compensa forțele care deprimă cererea internă (îndatorarea excesivă, marja îngustă de expansiune fiscală etc).

De asemenea, breșa de finanțare internațională, deși pare neadecvat acoperită în 2009, va fi problematică în 2010, ca urmare a reînnoirii datoriei prevăzută pentru anul acesta. Un al treilea front, alături de cel ciclic și de finanțare internațională, este cel referitor la o posibilă contagiere regională. Deși în Europa emergentă coexistă țări în situații clar diferențiate, delicata situație a țărilor baltice (și mai ales presiunea piețelor pentru ca Letonia să se devalorizeze) ar putea sfârși prin a afecta regiunea în ansamblu. Ultimul factor de risc va fi de ordin politic. O mare parte din miza depășirii crizei cere în primul rând ca redresarea economică demarată în aceste țări să nu slăbească, lucru ce depinde de capacitatea de a suporta costul politic și social pe care aceasta îl implică. Judecând după corecția electorală pe care au primit-o guvernele din Ungariei și Letoniei la recentele alegeri europene, această rezistență nu poate fi trecută cu vederea. În ansamblu, riscurile și întârzierile în recuperare sunt importante, ceea ce ar putea face ca 2009 să se încheie cu o puternică recesiune în Europa emergentă, sau, în cel mai bun caz, cu o creștere minimă în 2010. Bogdan Chirieac Ion Cristoiu Adrian Nastase Bogdan Olteanu Valentin Stan Radu Tudor

 

COMENTARII

Pentru acest articol nu s-a adaugat nici un comentariu inca.
Adauga un comentariu la acest articol

Presedinte:
Ion CRISTOIU
Director general:
Vlad PUFU