Sansa Buzoiana > Arhiva > Nr. 3341



Vremea in


Cotidian 8 pagini,
se distribuie GRATUIT
numai împreuna cu
Sansa Buzoiana.
Suna NON-STOP la
0338 / 401.999


www.tipogruppress.ro




Dosarele X

Descifrarea mecanismelor dependenței de droguri

Cercetătorii din Geneva au identificat sistemul care permite creierului să-și revină după consumul repetat de cocaină. Cercetarea lor deschide calea unei explicații genetice a diferențelor de vulnerabilitate la droguri, scrie ziarul elvețian Le Temps.
Oamenii nu sunt egali în fața dependenței. Unele persoane sunt mai vulnerabile decât altele. Cum se explică trecerea de la consumul recreativ de droguri la dependență?, s-au întrebat specialiștii. Prin descifrarea acestor mecanisme la cobai, cercetătorii de la Universitatea din Geneva deschid noi căi pentru înțelegerea acestui fenomen, în special cea a analizei genetice, care ar putea permite să se prevadă vulnerabilitatea indivizilor. Studiul lor a fost publicat luni, 13 iulie, în revista Nature Neuroscience.

Se disting două tipuri de dependență. Dependența numită fizică este sistematic cauzată de consumul repetat de anumite substanțe (heroină, morfină, alcool, nicotină). Ea este cea care provoacă, în sevraj, crizele de abstinență. Adicția nu este sistematică. Considerată mult timp o dependență psihologică, ea a dovedit că are și origini fiziologice. Este vorba de o dorință nestăvilită care provoacă pierderea controlului unui subiect. Acesta se dovedește a fi gata să-și procure obiectul dorinței sale, chiar dacă-i cunoaște efectele negative. Poți fi dependent de substanțe, dat și de jocuri de noroc, de sex sau de mâncare. Fenomenul nu afectează totuși pe toată lumea. Cocaina, considerată un drog care creează o adicție puternică, dar nu provoacă dependență fizică, are acest efect asupra a 5-10% dintre consumatori după un an de consum repetat, asupra a 20% după mai mult de 10 ani.

Adicția este aparent legată de sistemul de recompensă al creierului. 'Se crede că scopul acestui sistem este de a ne indica dacă ceva merită să fie reținut', explică Christian Lüscher, unul dintre autorii studiului. Atunci când o acțiune este avantajoasă pentru supraviețuirea individului, îi permite de exemplu să obțină hrană sau să se reproducă, în special dacă acest rezultat este neașteptat, creierul eliberează dopamină. Asociat într-o primă fază cu un sentiment de plăcere, acest neurotransmițător induce o schimbare de comportament. 'Când comportamentul s-a adaptat, nu se mai eliberează dopamină și deci nici semnalul de avertizare', continuă cercetătorul. Cu excepția substanțelor precum drogul, care declanșează de fiecare dată semnalul, chiar dacă rezultatul este previzibil. 'Este vorba deci de o uzurpare a acestui sistem de avertizare. Acesta se ambalează și provoacă adicția.' Chiar dacă plăcerea a dispărut.

Cum se traduce această disfuncție la nivel celular? În 2001, echipa lui Mark Ungless, care era atunci la Universitatea din California, a arătat că prizarea de cocaină modifică legăturile dintre neuroni, chiar și după o singură doză, avansând termenii de plasticitate sinaptică. În anii următori, Christian Lüscher și colegii săi au lansat diverse ipoteze despre felul în care drogul modifică aceste legături, făcând transmiterea mai mult sau mai puțin intensă în funcție de regiunile creierului. Au descoperit, de asemenea, că aceste modificări sunt reversibile.

Bogdan Chirieac Ion Cristoiu Adrian Nastase Bogdan Olteanu Valentin Stan Radu Tudor

 

COMENTARII

Pentru acest articol nu s-a adaugat nici un comentariu inca.
Adauga un comentariu la acest articol

Presedinte:
Ion CRISTOIU
Director general:
Vlad PUFU