Sansa Buzoiana > Arhiva > Nr. 5665 > Religie Nr. 5665 de vineri, 13 aprilie 2018  
 

Supliment saptamanal de fotbal, numarul 34





Vremea in


Cotidian 8 pagini,
se distribuie GRATUIT
numai împreuna cu
Sansa Buzoiana.
Suna NON-STOP la
0338 / 401.999


www.tipogruppress.ro




Religie

12 aprilie


Sf. Mucenic Sava de la Buzău

Sf. Mucenic Sava de la Buzău
 

Sfinții sunt universali. Ei reprezintă valoare harică pentru toată lumea, indiferent de zona geografică sau de perioada istorică la care ne raportăm. Ei sunt ca aerul, lumina și apa, aceiași oriunde și oricînd.

Pentru noi buzoienii, Sfîntul Sava are și o legătură de natură sentimentală, patriotică, întrucît el s-a născut în anul 334, pe meleagurile Buzăului, aproape de cetatea istorică Berca, și a fost martirizat în apele rîului Buzău. Prin naștere și martirizare, aici, pe meleagurile Buzăului, a devenit de-al nostru, și, acolo, în ceruri, unde se află acum cu sufletul, ne reprezintă pe noi, buzoienii. Se roagă la bunul Dumnezeu ca să ne ocrotească.  În viața aceasta pămîntească, înseamnă mult să cunoști pe cineva și să poți apela la acea persoană cînd ai nevoie.

De aceea, este nevoie să-o cunoaștem mai bine, să-i studiem viața și credința ei religioasă și să ne îndrăgostim de ființa ei jertfelnică, plină de bunătate și de bucurie harică. Cu cît vom deveni mai prieteni cu acea persoană, din sinceritate și nu din interes, vom avea mult de cîștigat din partea ei. Sfîntul Sava este un reper spiritual al neamului nostru românesc. Prin martiriul lui s-a numărat printre primii sfinți români care au mers cu sufletul la Dumnezeu.

Avem, astfel, un reprezentant român în ceruri încă de pe data de 12 aprilie, anul 372, care se roagă pentru  țara și neamul nostru românesc. De la Sf. Sava de la Buzău și pînă-n vremea noastră, numărul sfinților români a crescut foarte mult, încît nu pot fi numărați. Numai Dumnezeu știe exact numărul și numele fiecăruia.
De ce în calendarul bisericesc, numele Sf. Sava de la Buzău este trecut cu albastru?

Are vreo importanță această culoare? 

De regulă, sărbătorile mari în cinstea lui Dumnezeu, ale Maicii Domnului, cît și ale sfinților, se trec întotdeauna cu roșu în calendar, pentru a fi prăznuite de noi într-un mod cu totul special. În ultima vreme, Biserica Ortodoxă Română, reprezentată prin Sfîntul Sinod - format din toți ierarhii: episcopi, mitropoliți, și patriarh- a canonizat mulți sfinți români. Acesta este motivul pentru care s-a hotărît ca în calendar, numele sfinților români să fie trecute cu albastru, pentru a-i deosebi de alți sfinți mari din calendar care provin, prin naștere, din sînul altor popoare. 

Se dorește ca poporul român să-și cunoască și să-și prețuiască mult sfinții. Așa cum îi cinstim pe sfinții trecuți cu roșu în calendar, prin participarea noastră la Sfînta Liturghie în Biserică, prin rugăciuni (persoanele deosebite) și multă milostenie celor nevoiași, la fel trebuie să procedăm și cu sfinții ale căror nume sunt trecute în calendar cu albastru. În astfel de zile se lucrează mai puțin pentru trup și mai mult pentru suflet, așa cum și sfinții au procedat aici, pe pămînt, cît au trăit ca și noi, oamenii. 

Cinstirea unui sfînt nu se face prin petreceri și destrăbălări. Chiar dacă purtăm numele unui sfînt, indiferent cu ce culoare este trecut în calendar, trebuie să manifestăm sobrietate, bunătate, cuviință, pioșenie. Multe sărbători ale sfinților, le batjocorim, le profanăm cu tot felul de petreceri care nu au nicio legătură cu sfinții. De exemplu, Sf. Ioan Botezătorul a dus toată viața într-o postire totală, și mulți fac cele mai mari beții chiar de ziua acestui sfînt. Oare prin beție trebuie prăznuit un sfînt care n-a gustat niciodată alcool?  

Unde se află mormîntul Sf. Sava de la Buzău? 

Prin martiriul lui pentru credința  puternică în Iisus Hristos, Fiul lui Dumnezeu - Tatăl, Sava a devenit și cu trupul său sfînt.

La mulți sfinți, îndată după moarte, trupurile lor devin moaște sfinte, adică trupurile lor nu mai intră în putrefacție cum se întîmplă cu ceilalți oameni, cu animalele, insectelor, după moartea lor. Un cadavru devine, de regulă, rău mirositor, respingător. Cu trupurile sfinților se petrece invers, ele devin parfumate, atrăgătoare, albite, frumoase, plăcute. Apropierea de moaștele sfinților îți dă bucurie, satisfacție, mulțumire, împlinire. Imediat după scoaterea trupului Sfîntului Sava din apele Buzăului, unde goții (popor migrator de neam germanic din secolul IV) l-au omorît din motive religioase, s-a petrecut o minune.

Din ceruri a coborît o lumină strălucitoare care a învăluit trupul Sfîntului Sava. Cîțiva creștini care erau în apropiere, văzînd de la distanță toate chinurile la care a fost supus Sfîntul Sava, au venit imediat și au luat trupul lui din apă și l-au așezat cu multă evlavie în biserică, unde s-au petrecut multe minuni de vindecări ale oamenilor bolnavi. Vestea despre aceste minuni s-a răspîndit foarte repede în toată Dacia și peste hotare, pînă-n Asia, unde trăia unchiul său Sfîntul Vasile cel Mare, arhiepiscop al Cezareii Capadociei - ținut în Turcia de astăzi. Acesta a intervenit la guvernatorul Dobrogei, Iunius Soranius și l-a rugat să-i aducă moaștele Sf. Sava în arhiepiscopia lui, pentru a le așeza într-o catedrală, la mare cinste.

În secolul al XV-lea prin invazia musulmanilor în Imperiul Bizantin, multe biserici și moaște ale sfinților au dispărut. De atunci, nu se mai știe nimic de moaștele Sf. Sava. Poate or fi ascunse undeva. Să ne rugăm ca să le descoperim. Aducerea moaștelor Sfîntului Sava în România va fi o zi de sărbătoare națională.

 

COMENTARII

Pentru acest articol nu s-a adaugat nici un comentariu inca.
Adauga un comentariu la acest articol

Presedinte:
Ion CRISTOIU
Director general:
Vlad PUFU