Sansa Buzoiana > Arhiva > Nr. 5347 > Religie Nr. 5347 de marti, 29 noiembrie 2016  
 

Supliment saptamanal de fotbal, numarul 31





Vremea in


Cotidian 8 pagini,
se distribuie GRATUIT
numai împreuna cu
Sansa Buzoiana.
Suna NON-STOP la
0338 / 401.999


www.tipogruppress.ro




Religie

MARE ESTE DUMNEZEU!


DUMNEZEU ÎN ISTORIA POPORULUI NOSTRU

articol de: Sava BOGASIU
DUMNEZEU ÎN ISTORIA POPORULUI NOSTRU
 

Toate neamurile au fost zămislite cu știrea și bunăvoința lui Dumnezeu. La fel și noi, românii, am apărut în istorie cu blagoslovenia lui Dumne­zeu. Istoria poporului nostru este contemporană, paralelă cu istoria Fiului lui Dumnezeu pe pămînt.

La un veac după ce se năștea Iisus Hristos, Fiul lui Dumnezeu, pe harta lumii începea să se zămislească un nou popor - poporul român, rezultat din contopirea dacilor și romanilor. Față de alte popoare ale lumii, avem privilegiul și un avantaj în plus că ne-am născut ca popor român și creștin în același timp. 

Credința în Dumnezeu a pătruns în ființa neamului românesc de la începutul existenței noastre. Prin vestirea Evangheliei de către Sfîntul Apostol Andrei - numit și Apostolul României, noi, românii, am primit cuvîntul credinței și am crezut de la început în cuvintele lui Dumnezeu lăsate omenirii în Sfînta Scri­ptură. În cartea sa "Iubirea de patrie", vol. II, București, 1985, p.48, poetul Ioan Alexandru spune că "n-am avut istorie proprie separată de istoria Logosului (Iisus Hristos)" și că "viața noastră s-a contopit cu aceea a Logosului întrupat în istorie".

Credința în Dumnezeu a fost, de-a lungul veacurilor, hrana spirituală, lumina și nădejdea întru care ne-am izbăvit de "teroarea istoriei" și ne-am întîlnit pe drumul "devenirii întru ființă" (C. Noica). În acest înțeles se poate vorbi despre "Bunul simț național românesc" (C. Rădulescu - Motru).

Un exemplu cu adevărat pilduitor al bunului simț și al cuviinței românești ni-l oferă Ștefan cel Mare. Un cronicar străin spunea că, după marea biruință de la Vaslui, "nu s-a îngîmfat Ștefan în urma acestei biruințe, ci a postit 40 de zile cu apă și cu pîine, și a dat poruncă în țara întreagă să nu cuteze cineva să-i atribuie lui această biruință, ci numai lui Dumnezeu". 

Istoria poporului român este o dovadă a puterii lui Dumnezeu.

Numai prin credința în Dumnezeu am rezistat și ne-am păstrat unitatea și conștiința națională. Ce l-a făcut pe Brîncoveanu, împreună cu cei cinci fii, să primească moartea martirică prin decapitare? Tocmai credința lor puternică în Dumnezeu. A preferat să moară creștin, cu Dumnezeu în suflet, decît să-și încheie viața în necredință și indiferență față de valorile spirituale ale credinței în Dumnezeu.

Noi nu ne-am născut păgîni, ci creștini. În monumentala sa lucrare "Istoria literaturii române de la origini pînă în prezent", George Călinescu scrie că: "Românul crede în Dumnezeu, în îngeri, a fost botezat de preot la biserică, unde duminica își face cruce și se roagă. El nu este păgîn, căci vede deasupra lui, pe cer, soarele, luna și stelele, și nici sălbatic. E domn, om vechi de cetate și țăran, avînd o țară, o credință, ascultînd de împărat".

Dumnezeu a purtat de grijă poporului nostru, ocrotindu-l de vicisitudinile istoriei. Mulți străini de neam și de țară au rîvnit și la frumusețea și bogățiile poporului nostru, dar "Cum veniră, se făcură toți o apă și-un pămînt".

Fiecare moment istoric din trecutul neamului nostru românesc a fost o lucrare a lui Dumnezeu. Ultimul eveniment important în cartea de aur a poporului nostru a fost miracolul din decembrie 1989. Atunci, în acele zile fierbinți de decembrie, s-a strigat în toată țara: "Cu noi este Dumnezeu". Zilele libertății sfinte din decembrie 1989 au fost cele mai impresionante momente din viața noastră, cînd L-am simțit atît de viu pe Dumnezeu în sufletul fiecăruia dintre noi și în istoria poporului. Dumnezeu nu ne-a uitat și nu ne uită.

Credința în Dumnezeu are menirea de a ne face mai buni, de a stopa ura și violența, de a ne uni pe toți în același gînd și în aceeași simțire românească. Credința în Dumnezeu ne poate aduce liniștea zilei de mîine, speranță în viitor, nădejde de muncă și dăruire în slujba Patriei. Istoria tristă a celor 45 de ani de ateism ne-a arătat unde poate ajunge un popor ținut fără credință în Dumnezeu.

Numai pornind cu Dumnezeu în suflet și în viață vom dovedi că sîntem un popor puternic.

 

COMENTARII

Pentru acest articol nu s-a adaugat nici un comentariu inca.
Adauga un comentariu la acest articol

Ultimele articole adaugate in aceasta categorie:
Pescuirea minunată
Începuturi și prefigurări ale Sfintei Cruci (II.)

Click aici pentru toate articolele din categoria Religie

 
Presedinte:
Ion CRISTOIU
Director general:
Vlad PUFU