Sansa Buzoiana > Arhiva > Nr. 4084 > Religie Nr. 4084 de vineri, 23 decembrie 2011  
 

Supliment saptamanal de fotbal, numarul 19





Vremea in


Cotidian 8 pagini,
se distribuie GRATUIT
numai împreuna cu
Sansa Buzoiana.
Suna NON-STOP la
0338 / 401.999


www.tipogruppress.ro




Religie

Bucuriile Crăciunului

articol de: Sava BOGASIU
Nașterea  Mîntuitorului Iisus Hristos este cel mai important eveniment din istoria omenirii. Venirea în lume a Fiului lui Dumnezeu este asemănată în cărțile și cîntările noas­tre bisericești cu răsăritul soarelui care, înlăturînd întunericul, aduce lumină și viață pentru întregul Univers.   

Crăciunul este șansa mîntuirii noastre 
Într-o pastorală a Nașterii lui Iisus Hristos, Părintele Arhiepiscop Epifanie Norocel spunea că: "nimeni nu se poate mîntui decît prin Domnul Iisus Hristos: credința în învățăturile Sale, ascultarea de poruncile Lui, urmarea virtuților Sale, iată viața, iată mîntuirea! Altă cale nu există! Restul reprezintă deșertăciunea deșertăciunilor." Pentru noi cei de astăzi, Crăciunul înseamnă apropierea lui Dumnezeu de noi. El este atît de aproape de noi, ba mai mult stă și bate la ușa inimii noastre, așteptînd ca și noi să ne deschidem sufletele ca să-L primim (Apoc. 3, 20). Cu fiecare praznic al Crăciunului sîntem chemați ca și noi să ne apropiem de Dumnezeu, fără de care nu putem face nimic bun și durabil în această viață pămîntească. Nașterea lui Iisus Hristos are ca menire renașterea noastră spirituală, să devenim fiecare dintre noi o făptură nouă. Sfîntul Ioan Evanghelistul ne spune că transformarea lăuntrică prin harul lui Dumnezeu duce la "nașterea în duh și adevăr" (Ioan 3,5). Crăciunul înseamnă speran­ță, încredere, dragoste și "pace și bunăvoire între oameni" (Luca 2, 14). Crăciunul este o pregustare, o înainte prăznuire a marii sărbătorii cosmice "cer nou și pămînt nou" (Apoc. 21, 1). Crăciunul este izvorul  lucrurilor noastre duhovnicești care iradiază în inima noastră. Poate mulți dintre dumnea­voastră vă întrebați de ce oare Crăciunul este o sărbătoare a bucuriei atît pentru trup cît mai ales pentru suflet? Care este izvorul acestei bucurii? Faptul că primim cadouri unii de la alții sau că avem pe masă mai multe bunătăți culinare? Nimic din toate acestea. Bucuria nu stă în materie, fie el și aur strălucitor. Ea trebuie căutată în profunzimea ființei noastre care tînjește după Dumnezeu, așa cum spunea Fericitul Augustin "neliniștit este sufletul meu pînă ce se va odihni la Tine, Doamne!". Evanghelia ne descoperă izvorul acestei imense bucurii sufletești: "Căci Dumnezeu așa a iubit lumea, încît pe Fiul Său Cel Unul-Născut L-a dat,  ca oricine crede în El să nu piară, ci să aibă viață veșnică" (Ioan 3,16). Iată, așadar, de ce ne bucurăm atît de mult, pentru că Dumnezeu ne iubește. Ce poate fi mai fericit în această lume decît să iubești și să fii iubit. Una este să ne iubească oamenii și alta este iubirea lui Dumnezeu. Iubirea omenească este schimbătoare și vremelnică, pe cînd iubirea divină este veșnică și fără de margini. În această iubire sfîntă, Dumnezeu ne-a făcut darul cel mai sfînt: trimiterea lui Iisus Hristos în lume, la noi  oamenii. El este "Dumnezeu adevărat din Dumnezeu adevărat, Lumină din Lumină". Crăciunul ne dove­dește că nu sîntem singuri în această lume, deoarece „cu noi este Dumnezeu”(Isaia 8,9), spune o veche cîntare bisericească din Postul Mare al Sfintelor Paști. Putem noi să avem de toate cele materiale; dacă ne lipsește Dumnezeu, nu avem absolut nimic; sîntem de plîns. 

Crăciunul ne bucură foarte mult deoarece Hristos se naște și în ieslea sufletului nostru
De acum nu mai sîntem singuri: Dumnezeu este cu noi, pentru noi, în noi prin Sfînta Împărtășanie pe care am primit-o în Postul Crăciunului sau chiar în ziua praznicului Nașterea lui Iisus Hristos. Bucuria de a-L avea pe Dumnezeu în inima noastră este imensă. 

Ea nu poate fi înlocuită cu nimic în această lume în care trăim. Bucuria noastră de Crăciun va fi deplină, autentică, imensă doar în momentul care noi ne-am hotărît să rupem cu păcatele și să trăim în duhul adevăratei credințe: "eram rob păcatului și al dia­volului, dar Iisus Hristos a venit din ceruri, acum de Crăciun tocmai să mă iz­bă­veas­că. Pentru mine a venit în chi­pul cel mai smerit năs­cîn­du-Se din Fecioara Maria într-o peștereă săracă. Doar pentru mine Iisus Hristos a suferit frigul, zăduful, foamea și chinurile și tot pentru mine a murit pe Cruce. Mîntuitorul Hristos este al meu și eu sînt al Lui, trup și suflet."  Dacă fiecare din noi am face această mărturisire în adîncul ființei noastre, am trăi bucuria Crăciunului tot anul, în fiecare zi calendaristică. În aceste zile de Crăciun prin spovedania înlăcrimată a sufletului din noi am devenit mai curați, avînd inima ca un potir în care-L purtăm pe Pruncul Iisus. Bucuria mare pentru noi este că praznicul Crăciunului ni L-a adus pe Dumnezeu în sufletul nostru. Îl simt pe Dumnezeu în mine ca o Persoană care mă iubește, îmi vorbește, mă mîngîie, mă întărește și mă călăuzește în această viață pe calea adevărului, deoarece Însuși Mîntuitorul Hristos ne-a spus în EvangheLia Sa: "Eu sînt Calea, Adevărul și Viața" (Ioan 14, 6).  De fiecare dată, Crăciunul ne dă această convingere că Dumnezeu este plin de bunătate deoarece El ne oferă ce are mai drag, mai bun, mai frumos și mai sfînt și anume pe Unicul Său Fiu Iisus Hristos, născut din Tatăl Cel ceresc mai înainte de a fi lumea, din veșnicie.  De Crăciun, Dumnezeu realizează cu noi oamenii o relație personală, de intimitate, de prețuire, de deschidere totală și necondiționată în nici un fel. Dumnezeu vine la noi în acest duh al libertății, nu ne cucerește, ci se lasă El cucerit de noi, îmbrățișat de noi; ba mai mult chiar mîncat de noi. Prin Sfînta Împărtășanie noi mîncăm Trupul și Sîngele lui Iisus, care ne devine hrană cerească. La fiecare Liturghie auzim aceste cuvinte ale Mîntuitorului Iisus Hristos:  "Luați mîncați, Acesta este Trupul Meu Carele Se frînge pentru voi spre iertarea  păcatelor. Beți dintru Acesta toți, Acesta este Sîngele Meu, al Legii Celei Noi Care  pentru voi și pentru mulți se varsă spre iertarea  păcatelor." (Matei 26,26-27).  

Pentru a ne da mai mult curaj ca să ne apropiem de potir și preotul slujitor din altar ne cheamă cu aceste  cuvinte: "Cu frică, cu credință și cu dragoste să vă apropiați". Într-adevăr, Crăciunul ne apropie de Dumnezeu cel mai mult, deoarece acum  Dumnezeu vine personal din ceruri pe pămînt, ba mai mult chiar și în noi înșine. Acum de Crăciun ne-am convins  și noi mai mult cîtă iubire și  bunătate are Dumne­zeu față de noi oamenii. Ne copleșește dărnicia Sa, dra­g­ostea, Sa fără margini.  Oare cum răspundem noi la această iubire a lui Dumnezeu?  De ce totuși rămînem reci în sufletele noastre?  Ceva se întîmplă cu noi. Încă nu am descoperit izvorul adevăratei bucurii de Crăciun. Încă nu i-am deschis inima toată lui Dumnezeu. Încă mai stăm pe gînduri. Încă mai vrem să rămînem și cu lumea, adică cu păcatele acestei lumi. Încă n-am reali­zat că orice păcat ne murdărește atît sufletul, cît și trupul. Acum este vremea pe care Dumnezeu ne-a dăruit-o special ca în aceste zile de Crăciun să ne hotărîm să facem această renaștere interioară; să începem cu sufletul și să continuăm și cu trupul. Sufletul și trupul formează persoana din noi. În fața lui Dumnezeu ambele sînt importante, deoarece nu se poate una fără de alta. La judecata finală va avea loc mai întîi învierea trupurilor și revenirea sufletelor în ele după care se va face evaluarea completă a fiecăruia dintre noi chiar de către Mîntuitorul Hristos, Care în aceste zile de Crăciun S-a născut, ca să ne spună personal aceste adevăruri de credință, de care noi să ținem cont în această viață pămîntească. Să ne bucurăm așadar, sufletește de acest mare praz­nic al creștinătății, Crăciunul, prin deschiderea inimii noastre către Dumnezeu, Care este izvorul adevăratei bucurii veșnice. Binecuvîntare și bucurie sfîntă tuturor!
 
MARE ESTE DUMNEZEU!  

 

COMENTARII

Pentru acest articol nu s-a adaugat nici un comentariu inca.
Adauga un comentariu la acest articol

Ultimele articole adaugate in aceasta categorie:
Luarea Crucii si urmarea lui Hristos
Închinarea lucrurilor - puterea semnului Sfintei Cruci!
Înălțarea Sfintei Cruci
Începuturi și prefigurări ale Sfintei Cruci (I.)

Click aici pentru toate articolele din categoria Religie

 
Presedinte:
Ion CRISTOIU
Director general:
Vlad PUFU