Sansa Buzoiana > Arhiva > Nr. 2320 > Religie Nr. 2320 de sambata, 4 martie 2006  
 





Vremea in


Cotidian 8 pagini,
se distribuie GRATUIT
numai împreuna cu
Sansa Buzoiana.
Suna NON-STOP la
0338 / 401.999


www.tipogruppress.ro




Religie

ÎNTÎIA GENEZĂ...

articol de: Mădălina RIZEA

Motto: "...fără credință nu există virtute..."
(Henryk Sienkiewicz:"QUO VADIS")

Inopinanta deviere comportamentală a oamenilor vis-a-vis de viață și lume, declanșată chiar înaintea sec. 1 î.e.n., în 'cel răstimp în care cultura elenistică era încă înfloritoare, iar Roma era la apogeul puterii ei, a determinat treptat îndepărtarea spiritelor de întîmplări banale, existente într-un surplus respingător, aceștia axîndu-se pe analiza unei alte lumi... uneia încă nebănuită!Astfel că, din aceste motive exigențele unei posibile religii primordiază, lăsîndu-i-se cale liberă misticismului. Și iată cum, datorită nevoilor imediate, atitudinilor, dar și exigențelor celor mulți interesați, se inițiază noi religii, secte ori ritualuri si sisteme religioso-filosofice, determinîndu-se astfel o viziune inovativă întrutotul, și implicit o nouă estetică.
Tot atunci, filosofiile materialiste și pozitiviste au pierdut teren, platonismul recîștigîndu-și subit drepturile. Astfel că un caracter monist, transcendent, emanativ, cu o teorie a cunoașterii, avînd o etică și o estetică bazate pe extaz, precum Plotin, deși impozant prin aceste aspecte nu reusește să stabilizeze incipitul religiei creștine, aceasta fiind cea mai bogată în consecințe.

Deși în primele trei secole, aderenții creștinismului erau încă puțini și fără influență în domeniul politicii și în general asupra societății, au dăinuit mai departe.
Din veacul al 4-lea însă, ori mai precis din 313, printr-un edict al lui Constantin Cel Mare, creștinismul a fost in sfîrșit recunoscut, putînd fi profesat nestînjenit. Din 325 a devenit religie de stat, noile moduri de viața și de gîndire devenind predominante, în dauna celor vechi. Și odată cu această schimbare, "a început o nouă perioadă în Istoria <lumii locuite>".
Baza creștinismului a fost fondată pe 4 zatbreturi, și anume:credința sa, legea morală, principiul iubirii și proclamarea vieții veșnice. În privința asta părerile erau împărțite:"creștinismul nu avea nevoie de știință, filosofie, cu atît mai puțin de estetică. Iubirea de Dumnezeu este adevărata filosofie"(Ioan Damaschinul).. . "cea dintîi îndatorire a științei e de a-l căuta pe Dumnezeu, iar cea de-a doua de a lupta pentru noblețea vieții. "(Isidor din Sevilla).
Astfel.. . dacă creștinismul avea să propună o filosofie, aceasta trebuia să fie o filosofie proprie, diferită de oricare alta dinaintea lui. Tocmai din acest motiv, Părinții Bisericii latine(trăind în regiunile aride din Africa și în cercurile sobre de la Roma)-au renunțat cu totul la Filosofie. In acest răstimp, Părinții Bisericii grecești, trăind în mijlocul tradițiilor filosofice ale Atenei sau Antiohiei, și-au dat seama că și în cazul păgînilor filosofia se deplasa către o atitudine religioasă, filosofia în sine tinzînd către cea religioasă.
Încercări în realizarea unor filosofii creștine au realizat mai multe personalități, această temă fiind una incitantă în orice perioadă a trăirii:Tertullian(pe baza stoicismului), Grigore din Nisa(pe baza platonismului) și Origene(neoplatonica). Dar, din păcate, Biserica nu numai că nu a aprobat aceste eforturi, ci nici nu le-a luat în considerare ca fiind"lucrări valabile". Însă, spre propria uimire a acesteia, prin sec. 4, 5, ia naștere o primă filosofie creștină ce cuprindea credința creștină împreună cu elemente ale științei antice. De această dată lucrarea a fost inevitabil recunoscută. Și, deși pe atunci estetica nu era de primă însemnătate, iată că ea și-a găsit totuși un (primodial) loc în această filosofie.

Interesul față de estetică a acelor primi gînditori care au elaborat folosofia creștină timpurie, este remarcabil, ei avînd totodată o competență puternică în această privință.
(Cu excepția ideilor grecești, a esteticii lor, ca și întreaga lor filosofie). Așadar o istorie a esteticii din această perioadă trebuie să înceapă cu ideile estetice cuprinse în "Sfintele Scripturi".
Indiferent că acest fapt se recunoaște ori nu, în privința creștinității, în Roma, aceasta a avut un efect incredibil de puternic!
"Grecia a creat înțelepciunea și frumusețea, Roma-       Puterea".
(Continuare în numărul următor.. .
"Cele două mari imperii"!)

 

COMENTARII

Pentru acest articol nu s-a adaugat nici un comentariu inca.
Adauga un comentariu la acest articol

Presedinte:
Ion CRISTOIU
Director general:
Vlad PUFU