Sansa Buzoiana > Arhiva > Nr. 2822 > Prima ora Nr. 2822 de vineri, 26 octombrie 2007  
 

Supliment saptamanal de fotbal, numarul 13





Vremea in


Cotidian 8 pagini,
se distribuie GRATUIT
numai īmpreuna cu
Sansa Buzoiana.
Suna NON-STOP la
0338 / 401.999


www.tipogruppress.ro




Prima ora

Achiziţiile prin e-mail nu ocolesc drepturile consumatorilor


Cumpărăturile la distanţă cons­tituie o practică folosită din ce īn ce mai des īn general de persoanele cu un buget de timp restrīns. Achiziţiile se fac prin telefon, e-mail, cataloage de produse sau materiale tipărite. Trebuie ştiut de către utilizatorii metodei respective de a face cumpărături că Legea protecţiei consumatorului funcţionează şi īn astfel de cazuri.

Se păstrează copia comenzii

Īn primul rīnd trebuie menţionat că īn acest caz cumpărătorul are dreptul să anuleze o comandă īn termen de zece zile lucrătoare de la plasarea ei, unilateral şi fără să invoce vreun motiv. Īn cazul īn care cumpărătorul īntīmpină dificultăţi la cumpărarea de pe site-urile romāneşti, el trebuie să sesizeze Serviciul Clienţi din cadrul Autorităţii Naţionale de Protecţie a Consumatorului, printr-o reclamaţie scrisă, a cărei copie trebuie păstrată.  La fel şi copii ale tuturor documentelor şi e-mail-urilor  expediate, precum şi o listă a convorbirilor telefonice aferente.

Drepturile depind de tipul de achiziţie

Pentru alte tipuri de cumpărături, la uşa clientului sau tīrguri, de pildă, drepturile consumatorului depind de tipul de achiziţie. Īn cazul īn care produsul a fost cumpărat de la un comerciant care a venit la locuinţa sau locul de muncă al cumpărătorului, drepturile sīnt aceleaşi ca şi īn cazul cumpărăturilor on-line. Dacă produsul nu corespunde prezentării făcute de vīnzător, cel mai potrivit ar fi ca cel care doreşte să reclame să apeleze la martori. Īn cazul īn care  cumpărătorul doreşte un produs de pe raftul magazinului, care, īnsă, pre-zintă unele defecte, trebuie să solicite o reducere de preţ.    
(C.R.)

Cidrul de măceşe, sursă naturală de vitamina C

Īn limbajul curent, se īntīlnesc sub denumiri improprii vinul de măceşe sau vinul de coacăze. Este bine ştiut, īnsă, că vinul se obţine numai din struguri. Prin urmare, toate celelalte băuturi slab alcoolizate, obţinute din diferite fructe prin fermentaţie alcoolică, se īncadrează īn termenul de "cidruri". Au gust plăcut şi unele proprietăţi terapeutice tonifiante, datorită substanţelor active, hidrosolubile, care nu se alterează prin fermentaţie. Ele se pot prepara şi īn casă şi se pot folosi īn cantităţi moderate de circa 50 ml/zi, ca tonice-aperitive, stimulīnd pofta de mīncare. Deşi au conţinut redus de alcool, ele nu se recomandă copiilor, ci numai adulţilor. Cidrurile se prepară din mere dulci, coacăze roşii sau negre, vişine, smochine, fructe de porumbar, cătină, flori de soc sau din pseudofructele de măceş. Cidrul de măceşe se prepară dintr-un kilogram de pseudofructe uscate de măceş sau dintr-o jumătate de kilogram de pseudofructe proaspete, la 10 l apă fiartă şi racită, la care se adaugă 2,8 kg zahăr (de preferat brun), 30-50 g drojdie de bere şi sucul de la 2 lămīii. De obicei, cidrul se prepară īn damigene prevăzute cu dop etanş şi tub de fermentaţie prin care se elimină bioxidul de carbon. Fermentaţia durează 4-6 săptămīni, īn funcţie de temperatura camerei. Īn primele două săptămīni, damigeana se agită uşor. După terminarea fermentaţiei, cidrul devine limpede. Se trage īn sticle cu ajutorul unui furtun, iar sticlele se astupă bine şi se păstrează la loc răcoros.

Ambulanţele, ocupate de beţivi

Īn ultimele săptămīni, cadrele medicale de la Serviciul de Ambulanţă au fost solicitate să intervină īn zeci de cazuri īn care sīnt implicaţi alcoolici. Ambulanţierii spun că este vorba mai ales de persoane din mediul rural, care au cam terminat cu muncile cīmpului şi care acum ţin morţiş să termine vinul din damigene. Ameţiţi bine, beţivii ies la la plimbare pe uliţele satelor şi ajung să se rănească singuri. Trecătorii īi văd şi cheamă Ambulanţa, crezīnd că este vorba de ceva mai grav. Ambulanţierii īi transportă la spital, unde sīnt dezintoxicaţi, dar numai cīteva zile mai tīrziu, sīnt solicitaţi să intervină din nou pentru ei. "Sīntem sătui pīnă peste cap de beţivi. Este perioada īn care vinul s-a īnăsprit suficient cīt se ameţească bine. Datoria noastră este să ne ocupăm de toţi, dar e destul de greu, mai ales că intervenim pentru o persoană şi de două ori īntr-o lună. Mulţi ajung şi la Spitalul de Neuropsihiatrie Săpoca, dar degeaba, ei tot continuă să bea", ne-a spus Maria Stanciu, asistentul-şef al Serviciului Judeţean de Ambulanţă.    
(C.R)

Gatere fără contracte de ridicare a rumeguşului

70 de agenţi economici care prelucrează material lemnos au fost verificaţi de responsabilii cu protecţia mediului şi s-a cons­tatat că nici unul dintre ei nu deţine aviz de predare a deşeurilor lemnoase, rezultate īn urma proceselor tehnologice. Prin urmare, firmele respective au depozitat material lemnos īn locuri nepermise, punīnd astfel īn pericol mediul īnconjurător. Gaterele din Vintilă Vodă, Pīrscov, Tisău, Rīmnicu Sărat sau Gura Teghii au prezentat īn loc de contracte originale cu firme specializate īn ridicarea şi depozitarea deşeurilor lemnoase, copii xerox de pe contracte īncheiate cu o societate din Buzău care se ocupă de creşterea şi prelucrarea cărnii de pasăre.
(C.R.)

 

COMENTARII

Pentru acest articol nu s-a adaugat nici un comentariu inca.
Adauga un comentariu la acest articol

Presedinte:
Ion CRISTOIU
Director general:
Vlad PUFU