Sansa Buzoiana > Arhiva > Nr. 5885 > La zi Nr. 5885 de marti, 4 iunie 2019  
 

Supliment saptamanal de fotbal, numarul 34





Vremea in


Cotidian 8 pagini,
se distribuie GRATUIT
numai împreuna cu
Sansa Buzoiana.
Suna NON-STOP la
0338 / 401.999


www.tipogruppress.ro




La zi

S-a întors între credincioși


Ce a spus părintele Mihail Milea la prima Slujbă după operația la inimă

Preotul Milea: "AM INTRAT ÎN MOARTE CLINICĂ. INIMA MI-A STAT"

articol de: (A.V.)
Ce a spus părintele Mihail Milea la prima Slujbă după operația la inimă
 

Părintele Mihail Milea a revenit dumi­nica aceasta cu bucurie la Sfânta Liturghie după ce a suferit o interven­ție chirurgicală pricinuită de o afecțiune cardiacă. În continua­re, Părintele Mihail Milea are, însă, nevoie de rugăciunile credincioșilor, de liniște și odihnă pentru a se reface și a-l putea păstra cât mai mult în mijlocul enoriașilor, așa cum ne îndeamnă și părinții coslujitori de la Catedrala Sf. Sava. De aceea, cei care se gîndesc la sănătatea părintelui îi roagă pe credincioși să evite, mai ales, să-l solicite excesiv pe preotul Milea, mai ales peste orele de program care se întindeau în vremea postului și până la 3 dimineața, când, zi de zi, părintele spovedea neîntrerupt ore în șir. Cu toții dorim să ne împărtășim cât mai mult din cuvintele Sfinției sale, dar să nu neglijăm că pentru aceasta, Părintele duhovnic are nevoie și de respectul și grija noastră.    

Iată, acum, cuvântul ținut duminică de părintele Mihail Milea la Catedrala copiilor Sf. Sava de după oficierea Sfintei Liturghii încheiate cu predica părintelui Aurelian Damian la Duminica a 6-a după Paști, cuvînt prezentat în exclusi­vitate de portalul de știri sansanews.ro.

"Mare este Dumnezeu! Și încă foarte mare! Este acel plus infinit din matematică. Și eu, de fiecare dată când spun că mare este Dumnezeu e mărturia mea personală pe care o am cu Dumnezeu, Căruia I-am simțit de mic existența, puterea și lucrarea. Multe minuni a făcut Dumnezeu cu mine, foarte multe, și fiecare zi și cea de astăzi o văd o minune a lui Dumnezeu. Că Dumnezeu mi-a mai dat încă viață.

Pe 21 mai, anul acesta, după ce am terminat Sfânta Liturghie cu bucurie, alături de dumneavoastră, am plecat ca să-mi aduc un fin de-al meu, din cei 22 cununați religios de la morga la Capelă. Nimic deosebit, sunt învățat să cred în Înviere. Eu sunt pentru înviere, eu nu plîng la moarte, nici la părinții mei, mi-a dat Dumnezeu tărie să cred tare mult în Înviere, care e viață veșnică, să cred în Dumnezeu, să nu-mi fie frică de moarte.
Că moartea este doar o simplă mutare. Am încheiat cele cuvenite de aducere la capela mortuară a Arhiepiscopiei Buzăului și Vrancei, urma după aceea să plec în câteva minte la un coleg, prieten de-al meu de facultate, de armată, la Suceava, îi luasem coroană, totul pregătit să plec la acest drum de 500 de kilometri și, deodată, în capelă, cînd am încheiat totul, am simțit că inima îmi stă, că nu mai am aer, că se mișcă cu mine ceva, pămîntul, n-am luat în seamă, am ieșit un pic afară să trag puțin aer. Zic, la drumul acesta lung mi-ar trebui puțină odihnă, să dau o fugă până acasă, și, în drum spre casă, trecând prin fața spitalului, ia să trec eu pe la prietenii mei pe care îi vizitez foarte des, și pacienți, și medici, cadre medicale, foarte des, mă simt ca la mine acasă. Am intrat în spital la U.P.U., la urgențe, i-am luat în brațe pe toți, le-am dat iconițe, "- Părinte vă ajutăm cu ceva?", zic, dacă vreți să-mi luați și mie un pic tensiunea, mi-au luat-o, s-au închinat, începînd cu directorul spitalului U.P.U., "- Părinte, ați avut infarct acut!". Foarte calm, liniș­tit, ei au pregătit totul pentru intervenție chirurgicală la București. Eu, încă vesel și în salvare, salvarea cu pași foarte repezi, Dumnezeu a făcut ca să trec pe la spital, pe picioarele mele, singur, și să merg la spital la Fundeni, la urgență, echipa era formată și spre bucuria mea cel care conducea era chiar un basarabean, un medic chirurg pe cardiologie care l-a operat și pe Grigore Vieru.

A durat aproape o oră, în timpul orei am intrat în moarte clinică, inima a stat, dar Dumnezeu a făcut această minune, ca eu astăzi să fiu prezent, medicii au spus  "- Părinte, Cineva de sus te iubește!" Am simțit din prima clipă dragostea lui Dumnezeu, minu­nea lui Dumnezeu, semn că mai avem ceva de lucrat împreună, am simțit din prima clipă grija familiei mele în totalitate, care a fost alături de mine. După aceea dragostea părinților slujitori de la catedrala Sf. Sava, a Arhiepiscopului nostru ÎPS Ciprian, dar mai ales, dragii mei, eu sunt prin rugăciunile dumneavoastră. Am simțit rugăciunile dumneavoastră, dragii mei. Mare este puterea rugăciunii, a cre­dinței care face minuni și în vremea de astăzi. Mare este puterea lui Dumnezeu. Faptul că sunt pe picioare astăzi. Medicii mi-au recomandat să o iau de la zero ca un copil născut, am început de azi să fac primii pași, am tratament, dar cred în puterea lui Dumnezeu care vindecă și ne întărește pe noi toți ca să fim împreună să ducem la capăt această frumoasă catedrală  Sf. Sava. Tocmai s-a finalizat "Pantocrator"-ul, Mântuitorul Hristos, în parte de sus, și este bine să contribuim și la aurirea acestei icoane, pentru că pictu­ra nu se face în fiecare an, se face o dată în viață, este o lucrare de artă, de jertfă, pe care noi, împreună, am început-o din 1991. În spital m-am bucurat de toată dragostea doctorilor, au stat tot timpul alături de mine, și am constatat, dragii mei, așa, fac o paranteză, că în rai se intră mai repede decât într-un spital la Terapie Intensivă, unde n-are voie nimeni, ci doar cineva un minut sau două, în treacăt. Eu vă mulțumesc că ați fost alături de mine cu rugăciunea, cu gândul, eu vă spun sărutmâna dumneavoastră, eu îmi cer iertare dacă v-am supărat cu ceva, și promit că în continuare voi avea aceeași dragoste, deschidere, față de dumneavoastră ca, împreună, să lucrăm la finalizarea acestei catedrale care este inima mea.

Viața mea este în această biserică. Împreună să fim în toate proiectele sociale care sunt ale bisericii Sf. Sava, credință fără fapte moartă este, și să înțelegem, dragii mei, să prețuim Sfânta Liturghie.

Pentru mine, ca preot, am 62 de ani, cea mai grea zi din viața mea a fost duminica trecută când a trebuit să stau la pat, cu perfuzii, aparate, nu mi s-a dat voie nici măcar să cobor să văd biserica, era o biserică frumoasă în curtea spitalului Fundeni, nici măcar să o iau în brațe cu privirea, cu inima; am plâns, mi s-a oprit respirația, mi-au introdus oxigen. Mi-am dat seama cât de importantă este Liturghia, cât de important să fii în bise­rică, dragii mei, de când am intrat în biserică simt că am sânge, că bate inima, și mă bucur de această prezență a mea în biserică. Gândul meu este în biserică și tot timpul sunt alături de toți cei care iubesc Biserica, dragii mei.

Să dăm slavă lui Dumnezeu că suntem creștini ortodocși. Că suntem de neam de 2000 de ani, dragii mei. Nu papa vine să ne învețe pe noi, cum zicea frumos părintele Aurelian Damian, această mărturisire (predica de după Sfânta Liturghie - n.r.), să ne învețe pe noi Evanghelia, credința.

Dragii mei, să fim bucuroși că noi ne-am născut ortodocși de 2000 de ani, și să nu uite papa: martirii noștri ortodocși, martirizați, omorâți din pricină pentru că erau români și că erau creștini ortodocși. Ca dovadă, uitați-vă pe calendar, 21 octombrie, în fiecare an prăznuim niște sfinți, Visarion, Sofronie și alții, care au murit pentru Ortodoxie nu pentru altceva. Uitați-vă pe 12 noiembrie, alți sfinți mărturisitori, canonizați, ortodocși, omorâți tot pentru credința Ortodoxă. Or, suveranul putea, din diplomație măcar, să zică: "- Trandafirul acesta de aur îl ofer martirilor, fraților voștri, care au fost omorâți". Și era foarte mult un gest, să facă lucrul acesta. Dragii mei, este o vizită politică. Ca și cum ar veni președintele Georgiei, Ucrainei, Rusiei, Americii. Este o vizită a unui om politic. Noi, românii, avem acest mare dar pe care nici un popor nu îl are: noi îi primim pe toți, ne rugăm pentru toți, îi luăm în brațe pe toți. Eu așa fac. Și musulmanul l-am luat în brațe. Am fost în Kosovo cu ajutoare, am dat la ortodocși și la catolici și la musulmani, am fost peste tot. Aceasta este Ortodoxia. Eu îi respect pe toți, stau de vorbă cu toții, dar NU negociez credința ortodoxă, care este unică, este inspirată, este dumnezeiască, este jertfelnică, este mărturisitoare. Avem acest mare tezaur. De aceea, să ne bucurăm că suntem ortodocși și să-i respectăm pe toți, indiferent ce credință are, dragii mei să fim solidari în orice faptă bună pe care o săvîrșesc, în orice act de creație literară să ne sprijinim, dar când e vorba de Ortodoxie, aceasta nu se negociază dragii mei, ea este unică, inspirată de Dumnezeu.

De aceea dragii mei vă îmbrățișez cu drag, cu bucurie, și abia aștept să ne întîlnim joia viitoare pentru că este o zi foarte mare, este Înălțarea Mântuitorului Hristos la cer și este ziua de pomenire a eroilor neamului românesc. În cimitirul buzoian, care este cel mai mare din România, care are oseminte a mii de oșteni înmormântați acolo, vă așteptăm pe toți seara la ora 19, vom lua 1.000 de făclii, vor fi 1.000 de elevi din Buzău, vor aprinde fiecare, alături de dumnea­voastră să aducem cinstea cuvenită eroilor neamului nostru românesc.

Dumnezeu să vă binecuvânteze, și dragii mei, Hristos a înviat! și Mare este Dumnezeu!" 

Referitor la Duminca a 6-a după Rusalii, părintele Aurelian Damian a subliniat în cadrul predicii, referitor la vizita papei în România, atitudinea de manipulare a mass-mediei, care zilele acestea aproape că s-a dezis de Ortodoxie, prezentând vizita papei ca și când România noastră "ar fi fost de fapt catolică". Ima­gini preluate de sus, cu drone, afișau hiperbolic mulțimea de oameni prezentă în număr de câteva sute de mii, pe când la pelerinajele noastre de la Sfânta Parascheva unde se adună și peste 1 milion de creștini, sau la Sf. Dimitrie, atunci posturile de televiziune speculează imaginile de jos, astfel să nu se vadă mulțimea, ci accentul să cadă pe îmbulzeli, leșinuri, ambulanțe, și alte incidente ce duc în derizoriu credința noastră. Iar titlurile prezentate pe burtiere cu ocazia vizitei papale a celui autointitulat locțiitorul lui Hristos pe pământ ("Vicarius Filii Dei" sau "Vicarius Christi"), titluri de genul "Ziua bucuriei", ignoră faptul că noi românii sărbătorim zilele acestea, și iarăși duminică de duminică, ziua bucuriei dăruite de Mântuitorul Hristos prin învierea Sa din morți. Iarăși despre patriarhul ortodox Pavle al Serbiei nu s-a vorbit vreodată în media că în toate vizitele oficiale se deplasa cu autobuzul ori alte mijloace de transport în comun, pe când vizita papei, a covârșit toate televiziunile prin simplitatea papamobilului, simplitate sub care se macină de fapt o vizită politică a unui șef de stat pentru care Biblia este o carte depășită care are nevoie de foarte multe "îndreptări". 

 

COMENTARII

Pentru acest articol nu s-a adaugat nici un comentariu inca.
Adauga un comentariu la acest articol

Ultimele articole adaugate in aceasta categorie:
Cum arată scara de la "Casa Albă"
Haos pe Valea Slănicului

Click aici pentru toate articolele din categoria La zi

 
Presedinte:
Ion CRISTOIU
Director general:
Vlad PUFU