Sansa Buzoiana > Arhiva > Nr. 4479 > Eveniment Nr. 4479 de luni, 17 iunie 2013  
 

Supliment saptamanal de fotbal, numarul 19





Vremea in


Cotidian 8 pagini,
se distribuie GRATUIT
numai împreuna cu
Sansa Buzoiana.
Suna NON-STOP la
0338 / 401.999


www.tipogruppress.ro




Eveniment

Pentru că și în piețe se caută marfa ca la hipermarket,


De ce cumpără buzoianul roșii cu gust de cauciuc

În catalogul european sînt peste 2.600 de soiuri de tomate, dintre care doar 30 românești

articol de: Florin ZAFIU
Roșia românească a pierdut teren în fața tomatelor străine, sînt de părere specialiștii în horticultură, și asta pentru că domeniul cercetării a fost lăsat de izbeliște. Drept urmare, majoritatea produselor de pe piață, în ciuda denumirilor autohtone, sînt din import. Prin tehnologii avansate, străinii au reușit să producă soiuri rezistente, tomate de dimeniuni mari, cu un aspect deosebit, care pierd la capitolul gust. Roșia nu mai are gust, este o realitate de care ne izbim de fiecare dată atunci cînd cumpărăm un kilogram fie el din piață sau din hipermarket. Și lucrurile nu se opresc aici. Producătorii, altădată cunoscuți pentru legumele pe care le comercializau, acum folosesc tot semințe din import. Situația este întîlnită nu numai la roșia românească, ci la aproape toate legumele aflate în acest moment pe piață.

Cercetarea, lăsată de izbeliște

Altădată reprezentativă pentru întreaga țară, roșia românească abia dacă o mai poți găsi în cîteva gospodării din marile bazine legumicole. Importurile masive de semințe, alături de diminuarea suprafețelor destinate culturilor de legume, au determinat prăbușirea unor soiuri autohtone recunoscute în plan internațional. Așa se face că la Buzău, din cele 100.000 de hectare protejate pe care Stațiunea de Cercetare Legumicolă le avea în administrare în anii ’90, acum abia dacă mai are 10 la sută. În acest context, roșia românească a avut de pierdut și odată cu ea noi toți. Valoroasă alimentar și din punct de vedere medicinal, conținînd cantități importante de licopen, caroten și vitamine, roșia tradițională nu se mai află pe lista de preferințe a cultivatorilor. "Cercetarea a fost lăsată de izbeliște. Ea era cea care promova creațiile românești. Fiind nefinanțată, a scăzut această putere de promovare. În privința importurilor necontrolate de legume, pot spune că este o luptă între producătorii de aici și cei de afară. S-au făcut importuri masive de tomate obținute cu tehnologii moderne, chimizate excesiv cu semințe șlefuite genetic, să nu spun modificate genetic, și atunci cultivatorii au pierdut teren", ne-a declarat inginerul Costel Vînătoru, cercetător la Stațiunea de Cercetare Legumicolă Buzău.

Poveste la indigo cu pepenii de la turci

Hrănite cu substanțe sintetice, fertilizate peste măsură, folosind hormoni de creștere, producătorii străini au reușit să creeze soiuri de roșii care încîntă privirea oricărui cumpărător. Rezistă foarte mult, se produc cantități impresionante într-un timp foarte scurt, astfel încît este lesne de înțeles de ce legumicultorii preferă acest tip de semințe. Față de roșia românească, cele de origine olandeză se pot păstra luni întregi și au căutare la clienți. "Avem fructe nu atît de uniforme față de cele de afară, sînt mai crețe, mai au umeri verzi și putem vorbi despre deficiențele acestea fenotipice, dar pot fi remediate. O altă diferență dintre tomatele noastre și cele de afară e că ale noastre nu se păstrează după recoltare, sînt vii, se păstrează cel mult 10 zile, cîtă vreme cea de afară, am avut un experiment în care s-a păstrat chiar 6 luni", ne-a declarat inginerul Costel Vînătoru, cercetător la Stațiunea de Cercetare Legumicolă Buzău. Povestea roșiilor românești este sintezată și de legumicultori. "Este exact cum ar fi pepenii de la turci față de cei ai noștri. Normal că ale noastre sînt mai bune, dar fiecare judecă în felul lui", susține Nicolae Crăciun, un legumicultor buzoian.

Cumpărăm ce se aduce de afară

La rîndul lor, legumicultorii spun că au fost nevoiți să se adapteze cererilor de pe piață. "În primul rînd nu mai am roșii românești. Roșiile românești nu au aspect, sînt prea mărunte, merg cu ele la piață, zice că nu-s frumoase și tot așa. Cumpărăm ce e pe piață, ce se aduce de afară, care sînt mai roditoare, mai frumoase ca aspect, care se coc frumos", ne-a declarat Elena Frățilă. "Pe timpuri am avut Inima Boului, Buzău 22, dar am văzut că dau mai multă producție astea de afară decît ale noastre. Inima Boului face fructe puține și nu cumpără lumea, ci mai mult din Olanda, noi am lucrat cu ei și am fost mulțumiți de soiurile lor", ne-a declarat Nicolae Mateiaș, un alt legumicultor. În catalogul european sînt peste 2.600 de soiuri de tomate, în timp ce românești doar 30. Buzău 22, Buzău 47, Siriana, Carolina, Buzău 1600, Cristinica, Sirius, Darsirius sau Floriana sînt printre cele mai cunoscute roșii românești, produse prin strădania cercetătorilor de la Stațiunea de Cercetare Legumicolă Buzău. 

Gustul și aroma, neglijate de străini

Fără îndoială, calitățile roșiilor din import sînt recunoscute de cercetători. Totuși, față de cele românești, pierd un lucru foarte important, și anume calitatea din punct de vedere al gustului. Așa s-a născut un paradox, spun specialiștii. Pe piață apar legume deosebite, frumoase din punct de vedere vizual și căutate de cumpărători. Cu toate acestea, aceiași cumpărători cer aroma naturală, gustul pe care roșiile străine îl pierd prin tratamentele chimice succesive la care sînt supuse. "Tomatele aduse din afară au și multe calități, rezistență foarte mare, uniformitatea fructelor care încîntă cumpărătorul, sînt atractive, rotunde, atrag clienții. Tomatele nu mai au gust pentru că se folosesc semințe din import care au fost șlefuite, iar caracteristicile, gustul și aroma au fost neglijate din partea de producție", ne-a declarat inginerul Costel Vînătoru, cercetător la Stațiunea de Cercetare Legumicolă Buzău.

 

COMENTARII

pralea gheorghe:
mai bine din hipermarket
mergi la piata,vezi aceleasi marfuri di supermarket,expuse pe jos,in soare,cu cantare antice,vanzatori cu unghii negre,ce na-u nicio treaba cu produsele romanesti....,cartofi moi,stricati la fundul sacului,etc.
Adauga un comentariu la acest articol

Presedinte:
Ion CRISTOIU
Director general:
Vlad PUFU