Sansa Buzoiana > Arhiva > Nr. 3194 > Eveniment Nr. 3194 de luni, 26 ianuarie 2009  
 

Supliment saptamanal de fotbal, numarul 18





Vremea in


Cotidian 8 pagini,
se distribuie GRATUIT
numai împreuna cu
Sansa Buzoiana.
Suna NON-STOP la
0338 / 401.999


www.tipogruppress.ro




Eveniment

Se coace o


Răzmeriță în munți

Academia Română a cîștigat un proces cu Obștile Moșnenilor, iar 5.000 de hectare de pădure se suprapun

articol de: (L.M.)

Tribunalul Argeș a pronunțat de curînd o hotărîre care complică și mai mult lucrurile în litigiul dintre Academia Română și Obștile de Moșneni care au ca obiect stabilirea dreptului de proprietate asupra unor însemnate suprafețe de teren și păduri de pe Valea Buzăului. Este de așteptat ca decizia să stîrnească un scandal imens atunci cînd autoritățile județului vor fi solicitate să o pună în aplicare. Magistrații de la Pitești care au primit dosarul spre judecare în urma unei cereri de strămutare, au respins recursul formulat, lucru ce s-ar putea materializa în punerea în posesie a Academiei Române cu terenuri în zona Nehoiu, terenuri ce au fost solicitate în temeiul unor documente vechi ce ar atesta anumite drepturi de proprietate dobîndite în urma unei donații.

Avocați suspicioși

Judecătorii argeșeni au fost solicitați să se pronunțe asupra plîngerii împotriva Comisiei Județene de aplicare a legii fondului funciar, după ce dosarul aflat în faza recursului a fost strămutat de la Tribunalul Buzău. Pe motiv de "bănuială legitimă", cererea de strămutare a fost înaintată de avocații Academiei Române care au considerat că președintele Judecătoriei Pătîrlagele are și calitate de moșnean și ar fi putut să influențeze procesul. Cererea de strămutare a venit însă tîrziu, pentru că dosarul fusese judecat pe fond la Pătîrlagele și ajunsese deja la Tribunalul Buzău.

Titlurile de proprietate nu au fost anulate

Situația nu este, însă nici pe departe lămurită, chiar acum hotărîrea judecătorilor de la Pitești este irevocabilă, întrucît potrivit unor informații, avocații Academiei Române nu ar fi solicitat și anularea titlurilor de proprietate deținute de localnici. S-a ajuns astfel ca o suprafață de aproximativ 5.000 de hectare dintr-un total de 18.000 să fie trecută doar formal în proprietatea Academiei Române, fără ca, practic, punerea în posesie să fie posibilă atîta timp cît pe același teren "moșnenii" au titluri de proprietate, eliberate de comisiile locale de aplicare a legii fondului funciar în mod absolut legal. 

Procese și alte strămutări

Între părțile implicate se poartă de cîțiva ani un adevărat război în justiție, miza fiind una foarte mare și interesele pe măsură. Pentru că valoarea terenurilor este imensă, nimeni nu a făcut vreun pas înapoi. Dimpotrivă s-au căutat tot felul de argumente și portițe juridice pentru ca balanța să fie înclinată în favoarea uneia sau alteia dintre părți, după caz. S-a ajuns astfel la un șir lung de procese puse pe rolul mai multor instanțe, avînd în cele din urmă același scop obținerea dreptului de proprietate.
În cadrul unui alt proces de asemenea strămutat, Tribunalul Vrancea a respins pe motiv că a fost depusă tardiv cererea de revizuire a sentinței civile nr.99/1946, cerere, formulată de Academia Română. Hotărîrea este în avantajul moșnenilor care au intervenit în procesul dintre Academia Română și Comisiile locale de aplicare a legii fondului funciar din Nehoiu, Siriu și Gura Teghii. Este cea de-a doua instanță din afara județului care se ocupă de problema retrocedării celor aproximativ 18.000 de hectare din zona Nehoiu, suprafață revendicată și de Academia Română.

Acte vechi

Legea prevede în cazul de față că proprietățile se vor retroceda ultimei persoane fizice sau juridice deposedate, în acest caz fiind Obștea, prin sentința civilă nr. 99/1946.Academia Română a făcut cerere de revizuire a respectivei sentințe pentru a putea recurge, în vederea retrocedării, la acte mai vechi decît termenul legal existent în 1946. La rîndul lor, moșnenii au venit în justiție cu acte care dovedesc că Obștea exista pînă la 1543. Unii avocați susțin că, dacă ar fi să aibă cîștig de cauză, Academia Română ar putea obține doar o mică parte din suprafața de pădure revendicată. Se spune, de asemenea, că pădurile cerute de Academie ar proveni dintr-o presupusă donație a familiei boierești Maican, însă moșnenii invocă hotărîrea din 1946.

 

COMENTARII

floare de munte:
despre academie si obstea buzoiana
zice, Eminescu:

codrule,codrutule,

ce mai faci,dragutule?

ca de cand nu te-am vazut,

multa vreme a trecut

si zic,eu:

au venit calaii,azi

prin padurea ta de brazi,

sa se plimbe,vezi de treaba!

sa te taie,mai degraba.
Adauga un comentariu la acest articol

Presedinte:
Ion CRISTOIU
Director general:
Vlad PUFU